Poartă-mă(nu mă lasa deoparte)

inima

Poartă-mă în mersul tău, alene sau agale,
Lasă-mă să-ți fiu suport, când drumurile se întretaie.
Poartă-mă, chiar și fără o destinație anume
Scoate-mă în lume.

Poartă-mă, nu mă lasa deoparte,
Chiar și când mă transform în gânduri deșarte,
Iar când alunec din zi în noapte,
Poartă-mă pe brațe,

Poartă-mă în deșertăciune,
Du-mă acolo, unde
Timpul e prăfuit de dune,
Unde nu am busolă, dar
Mă las ghidată de urme.

Poartă-mă în locuri necunoscute,
Doar de inimă știute,
Lasă-mă să las o urmă, unde au fost doar pași,
Să continue drumul, cei rămași.

Poartă-mă în timp,
Proiectează-mă în viitor,
Întoarce-mă la timp,
În prezent, vreau să cobor.

Continue Reading

Lumea mea e și a ta

Sunt două inimi ce bat,
Sub cerul înstelat,
Două priviri ce se caută neîncetat.
Doua mâini ce ating stele
și leagă două lumi paralele:
Lumea mea cu a ta…unde
Umbra mea urmează calea ta,
Iar pașii mei se îndreaptă și ei
Pe un drum cu aceeași destinație,
Într-un timp cu aceeași variație,
Într-un spațiu cu aceeași gravitație,
Iar unde-s eu , ești și tu (mi te găsesc)
În aceeași viață cu unic sens.

Continue Reading

Retrospectiva în iubire

Ca o retrospectivă, la tot ce a fost,
Inima te știe, pe de rost.
Mi te cântă,
Ca o notă, în octavă,
Îmi ești, când pulseu de tensiune,
Când atingere gravă.

În suflet, mi te strecori,
Vii, aprinzi fiori,
Îți cauți un loc,
Pui stăpânire pe tot,
Apoi lași în urmă, o elipsă,
Ansamblez la loc, piesele lipsă…

Și atunci când tac,
Nu știi, de fapt,
Ce războaie se duc în mine,
Iar când respir,
Simt parfumul tău în oricine.

Atunci când pășesc,
Merg pe urma pașilor,
Ce cândva, duceau către tine.

Atunci, când gândesc,
Mintea îmi spune despre tine
Și atunci, când privesc,
În fiecare chip te regăsesc.

Si-mi bat în fereastră,
Lumini și umbre,
Un sunet al tacerii,
N-are cine sa-l asculte.

 

Continue Reading

Simțuri

Și văd, ceea ce alții nu văd,
Simt, mai mult decât arăt.
Mă îmbrac în nepăsare,
Am deja prea multe întrebări,
Care-mi dau eroare.

Aud și liniștea apăsătoare,
Chiar și când zgomotul din mintea mea,
Țipă mai tare.
Sunt unde de frecvență joasă,
Mă ridică, mă lasă.

Ating fericirea , apoi mă prăbușesc în angoasă,
Miros flori de gheață,
Pe când, atunci, gustam din nectar,
Scot la lumină,
Sentimente mototolite
Din al inimii buzunar.

Continue Reading

Șansă la fericire

șansă

Oare mai merit,
O ultimă șansă la FERICIRE,
Mă intreb:
Cu ce-am greșit,
De-am strâns în suflet
Doar TRISTEȚE și amăgire.

În suflet am
Doar ploaie și vânt,
Lacrimi reci adun,
În palmă le strâng,
NORII să-i alung,
SOARE să aduc,
Din nou, în viața mea.

O furtună de sentimente,
Într-un suflet, care nu mai știe
ce simte, e pustiu,
Oare mai poate să reziste
La asemenea trăiri.

Mă simt o floare
Fără parfum,
Un cer fără soare.
Mă simt o pasăre,
În al ei zbor,
Un curcubeu incolor.

Orice s-ar Întâmpla,
Sufletul e imun,
E ca un scut
A învățat să spună nu,
Să nu cedeze primul.

În tonuri de gri,
Așa văd viața mea.
Mă învălui în umbre,
Mă pierd printre nori,
Totul în jur e uni și monocrom.

Într-un colț de suflet,
Am păstrat o fârâmă de speranță.
Într-o zi am să pot zâmbi. din nou
Am încrederea:
De mâine voi fi un alt om.

Ce înseamnă tristețea,
Nu voi am mai ști,
Cum e să suferi,
Vor rămâne niște amintiri.
Doar urmele rămase în suflet,
Mă vor dezgoli.

Acum vreau
să eliberez un suflet,
Ce ani prizioner l-am ținut,
Să-mi aducă fericirea,
Un sentiment mie, necunoscut.

© Diana Niță, 2013

Continue Reading

Goliciune

Îmi defrișezi sufletul,
Mă golești de conținut,
Îmi trasezi urme pe piele,
Îmi imprimi răni pe trup.

Sapi tot mai adânc,
Dar locul e deja secat,
Aduni ce ai lasat în urmă ,
Doar negură și praf.

Mi-au rămas rădăcinile,
Înfipte-n pământ,
Aștept ploaia să mă ude,
Să mă vad, iar crescând.

Să dau viața din pustiu,
Să renasc, să nu mai fiu
O carte deschisă , fără prefață,
Un suflet, ce-l declar proprietate privată.

Ce- i ce vor să mă cunoască,
Să mă aștepte la poartă,
Pentru cei ce vin neinvitați,
accesul e denied.

Continue Reading