STOP and smile! Viața e frumoasă, dacă tu alegi să o vezi astfel!

natura

Recent am văzut o fotografie pe Instagram și m-a inspirat să scriu acest articol: Stop and smile, aș adauga eu more…doar nu facem risipă.
Ar mai necesita să avem și impozit pe zâmbet. În rest, le avem pe toate.
” Stop! Viața are prioritate! “
Ne face să conștientizăm un pericol iminent. Să analizăm că un impuls de moment poate pune în pericol, atâta viața proprie, cât și a celor dragi.
” Stop and smile!” – Fericirea are prioritate
Nu doar cu chipul, ci și cu sufletul. E ca și un reminder pentru fiecare dintre noi. Dacă cineva ți-a șters, vreodată zâmbetul, redesenează-l cu alte culori.

Ce ar fi, dacă ar apărea astfel de indicatoare și pe drumurile noastre?
Măcar așa, n-am mai vedea atâtea chipuri triste, ce se grăbesc prin viață, dar nici ei nu știu unde. Sau poate știu, acolo unde zâmbetele nu se găsesc doar în fotografii. Însă, aleg să meargă pe același drum de azi, de mâine cu destinația: oriunde.
E posibil, ca la acest punct, să mă aflu și eu.L-am denumit punct de cotitură sau introspecție, îi puteți spune cum vreți.
smile
Revenind la drumurile noastre…nu ai cum, să nu schițezi măcar o grimasă la vederea lui. Parcă și când pronunțăm cuvântul “SMILE”, ni se articulează buzele într-un zâmbet.Astfel, vă propun să rostim cât mai multe cuvinte frumoase pentru a ne păstra seninătatea zâmbetului. Uneori, ne mai scapă și altele din partea opusă, în mod intenționat sau nu. Ce observăm: expresia feței ni se crispează, iar zâmbetul se estompează sau dispare.
Aflat la bordul unei mașini, ești atent la semnalele și indicatoarele de pe drum. Îți ghidezi traseul, în principiu, după cea mai scurtă rută până la destinație.Dar timpul economisit nu-ți va garanta și o călătorie de calitate. Universal valabil pentru situația următoare.

În cea mai mare parte din timp, te afli la bordul propriei tale vieți. Tu alegi dacă mergi pe scurtătură sau alegi calea cea mai lungă către obiectivele tale. Scurtătura te poate pune în fața lucrului împlinit, dar nu întotdeauna e și cea corectă. În timp ce, drumul lung chiar dacă e mai anevoios, cu piedici și obstacole, poate fi presărat cu persoane sau situații, care să te ajute în demersul tău.Uneori, e posibil ca viața ta să ia o turnură bruscă și să fii nevoit să o redresezi cu resursele rămase.Să te avânți prin șerpentine, să încetinești pasul pentru a admira drumul parcurs, să evidențiezi punctele cheie pentru a realiza o hartă a evoluției tale.

Dacă am realiza o combinație din cele două, ar suna cam așa: Oprește-te! Fericirea în viața ta are prioritate!

smile

Continue Reading

Pe cărări de munte

Pe cărări de munte,
Pe pantele abrupte,
Hauri și prăpăstii,
Codri anostii.

Arbori falnici străpung
Cercuri de lumină,
Susurul unui râu e fundal
Pentru liniștea deplină.

Masive stâncoase,
Rocă și piatră
Ascund în ele,
Pagini de istorie sedimentată.

Din frânturi de crengi,
Mă reconstruiesc în ramuri.
Din ape repezi,
Curg în valuri.
Din izvor secat,
Mă prefac în susur lin,
Ce se strecoară printre
Pietriș și alcalin.

Și-mi caut drumul,
Alunec printre pietrele cu duiumul
În linie dreaptă sau în șerpentine,
Caut o cale, mă caut pe mine.
Rătăcind prin pădurea de granit,
Nu caut frunze de argint,
Nici floare de nu ma uita,
Caut doar viața
în orice formă a sa.

Continue Reading

Am ales să fiu învingător

învingător

Să găsești puterea să zâmbești,

Chiar și atunci când simți că te prăbusești.

Când liniștea se sparge de cei 4 pereți

În ecouri reci.

Să nu înceți să speri,

Că mâine va fi mai bun ca ieri,

Iar azi ,oricât de umbrit

Drumul îți va părea,

Să ai încredere în șansa ta.

Nu renunța când muntele ți-e obstacol,

Ci, mergi pân’ la capăt.

Perdeaua de nori nu e doar pentru visători,

Ci și pentru acei învingători,

Care văd dincolo de ea

Și știu că în viață , soarele răsare,

Chiar și după vremea rea.

Ce pot face cănd,

Mii de ganduri nu-mi dau pace

Se rostogolesc, vin de-a valma,

Nu le găsesc începutul, nici sfârșitul

De parcă, s-au certat cu timpul.

Dar caut mai adânc,

Am făcut cu sufletul un legământ.

Mulțumind pe alții, m-am uitat pe mine,

Toate au un preț în viață,

Însă, învată să te respecți mai întâi pe tine.

Oamenii vin șî pleacă, nefiind responsabili de ce lasă în urma lor,

O parte din rai sau doar ruine.

Stări condradictorii,duc o luptă cu mine, 

Confuzie, lipsă de sens,

Mă adaptez din mers.

Obișnuiam să cred că altora le-ar păsa,

Dar m-am înșelat, în naivitatea mea,

Că ei ar pune preț ca și mine,

Pe fapte și realitate, nu pe vorbe puține.

Uneori, trebuie să înaintezi și singur,

Prietenia, în ziua de azi e un cuvânt aruncat la întâmplare,

Nu oferi nimic, ca și cum li s-ar cuvine,

Așteptând să primești, atât cât ești dispus să oferi,

Te vei dezamăgi pe tine.

Continue Reading