Bucataria sufletului.Sfaturi utile

dragoste

“Ce mai gătesc, astăzi?”, o întrebare auzită, cel puțin în rândul gospodinelor și nu numai, în fiecare casă cu prilejul sărbătorilor.Am ales să o adaptez pentru subiectul acestui articol.
Dacă pentru aperitive scăpăm rapid, felul principal ne cam dă bătăi de cap.Chiar și așa în dilemă, căutăm prin toate sertarele sufletului. Dăm o fugă și în cămara inimii.Pe principiul : “Fă rai din ce ai”, în acest caz ne vom baza pe motto-ul: “Gătește cu ce ai”.
Anumite ingrediente au stat la temperatura camerei și sunt numai bune de pus la preparat. Altele au necesitat a fi scoase de la frigider și dezghețate.O parte, le găsim în stare pură, pe când altele necesită o transformare de formă și conținut.
Bucătăria sufletului e precum gastronomia. Debutează cu rețete mai simple, iar pe parcurs se mai adaugă și alte elemente. Îți propun, mai întâi, să începi cu cuvintele, apoi avansăm la gătitul cu sentimente.
La prima vedere, să gătești cuvinte, pare a fi ușor. Însă, așa cum autorul își găsește cele mai alese vorbe, așa și tu, trebuie să găsești combinația potrivită.
Înainte de toate, asigură-te că le-ai lăsat la dospit, precum aluatul. Apoi:
• Să nu le fierbi la foc prea tare, că dau în clocot.
• Să nu le conservi mult timp în medii răcoroase, pentru că devin prea reci pentru servit.
• Să le faci maleabile, pentru a se întinde, precum untul pe pâine.
• Să le înmoi în dulceață, atunci când simți că au fost otrăvite de gustul amar al altora.
• Asezonează-le, mai întâi, după gustul tău, ca să placă și altora.
După ce te-ai deslușit în tainele culinare cuvântătoare, te invit să trecem la gătitul cu sentimente. De aici, lucrurile încep să se complice.
Sentimentele sunt ceva mai aparte. Nu îți voi spune că vei găsi rețeta în cartea de bucate, la pagina X, pentru că e ruptă pagina.Acolo vei răsfoi rețete, doar pentru plinătatea stomacului, dar nu și cea a sufletului. Hrana e o nevoie primară, dar sentimentele ni-l pun pe jar. Îl întorc pe toate părțile și-l învăluie în aroma de “acasă”.

bucate
Le poți găti la bain marie, pentru o consistență cremoasă și fluidă, le poți pregăti la foc mic sau mediu, le poți flamba în focul dragostei etc.
Precum cuvintele, sentimentele nu cunosc termen de expirare. Le poți prepara acum, mâine sau oricând simți nevoia de o detoxificare a sufletului. Însă, ai grijă ce folosești, ca să nu obții efectul invers, pentru ca apoi să stingi focul din bucătăria sufletului.
În acest caz, nu poate fi vorba despre scăpări de gaze, ne referim strict la omisiuni de sentimente, la presiuni asupra căilor de transmitere, la întreruperi în acest circuit vicios, dar fragil.

Se mai întamplă, să-l dai pe răzătoare și să sară așchii din el sau să-l strecori de impuritațile lăsate de alții.

I-am pus sistem de siguranță, să-mi dea undă roșie, atunci când se află în avarie sau este depășit nivelul de toxicitate permis. Însă, care-i limita? Nici sufletul nu știe.E croit să îndure fumul dezamăgirilor, scrumul iubirilor ce s-au ars mult prea rapid. Uneori, se evaporă acești vapori toxici, dar mai rămân alții în atmosferă, ceea ce o face greu de respirat și apăsătoare.
Inspir…expir, mă sufoc în încercarea de “a tăia” pelicula ce s-a așternut deasupra sufletului.E mult prea densă, stratificată.Am nevoie de un “aspirator”, însă nu de femei, că nu suntem la rubrica matrimoniale. Poate, mai degrabă ceva care să anihileze acest parfum persistent, care mai lasă dâre fumigene.
Dacă te gândești să-mi servești o felie de tort, ai grijă să nu o transformi în tort(ură).Seamănă, dar nu răsare o diferență.Una e dulce, iar alta…lasă răni adânci. Gândește-te și la ce pui între straturi. Poate fi o cremă cu aromă de “mai gustă-mă puțin” sau una care cere multă lămâie după servire sau…o neinvitată indigestie, ceea ce nu e de dorit.
Nu ești invitat în bucătăria sufletului meu, să alegi ce-ți place, să gătești cu dragoste, apoi să mi-l lași stins.

dragoste

La final, te invit să-mi gătești o rețetă din bucătăria sufletului tău. Ce-ai alege?

 

Continue Reading

Un suflet în derulare.Îți prezint câteva imagini.

minimalism

Am rătăcit prin suflet și am dezpachetat hârtii, unele mototolite din ale sale buzunare, altele în bucăți, pe care le-am lipit la loc și le-am redat în acest articol.

A fi “old soul” nu e despre anii din buletin sau despre vârsta sufletului. Din contră, poți fi tânăr și să te simți “bătrân”. Valabil și vice-versa.

• Integrammer • Există așa ceva? Hmm…
Am zis bine, nu instagrammer. Integrammer-ul e persoana căreia îi place să completeze integrame, cuvinte încrucișate etc. Aș putea chiar spune că e varianta mai “old school” a contemporanului joc PixWords. Au ceva lucruri în comun: pixul și cuvântul :)) Încrucișate mai sunt căile jocului. Sunt și un remediu pentru plictiseală, câteodată. Acum, în era online, nu știu câți, mai apelează la ele.

cuvinte incrucisate
Minimalist. Iubesc arhitectura și formele ei •
Am redus totul la minim…e mult mai simplu așa.Chiar și spațiul închiriat altora, l-am micșorat. Până și schema arhitecturală a oricărui model, nu mai prezintă variațiuni pentru mine.În aceste lucruri simple, mărunte sau cum le numesc mulți: “BASIC”, găsesc bucuria pierdută.Atunci, când ceva e simplu are sens. Când ne complicăm, îl pierdem și pe acesta, reușim doar să înodăm căile spre fericire, și mai mult.

arhitectura
Perspective

•Singuratic(ă), dar nu singură•
Îmi plac momentele cu mine, în spațiul meu.Locurile aglomerate, agitația simt că îmi reduc din energie, am nevoie de singurătate pentru a mă reîncarca. Îmi plac cuvintele, pentru că ele au zgomot, doar atunci când sunt rostite, nu și scrise. Totuși, au același efect pentru suflet, ori pansament ori cicatrice.Timpul și solititudinea, îmi sunt parteneri. Îi număr trecerile, ea îmi mai oferă câte un răgaz, să mă adun, să-mi mai limpezesc gândurile ce au “înotat” în ape tulburi.

agitație
Singur în mulțime

• Împart momente. Nu pot ține doar pentru mine. •
În timp ce, alții “distribuie” violența sau acel tip de “fake news“, eu prefer să împărtășesc fărâme din sufletul meu. De multe ori, l-am ținut închis, încât puțini au știut ce-i acolo. Nu ca să ma laud sau te miri ce, dar poate fotografia mea sau acele câteva rânduri îți “fură” un zâmbet sau îți șterg lacrima căzută pe obraz.Dacă am reușit asta, o trec la rubrica “mici câștiguri” pe ziua respectivă.

Vulnerabil și real •
De cele mai multe ori, e ca o capcană. În mintea ta ești propriul intrus, iar gândurile devin arme. Devii vulnerabil, atunci când te deschizi, când permiți altora să-ți aprofundeze sufletul.Măcar, de-ar folosi un ‘highlighter‘ pentru a marca ceea ce-au înțeles și au găsit bun de luat aminte. Eventual, dacă consideră să aplice și la ei.Dar să nu scoți “la vedere” și ce nu ți-a plăcut sau ceea ce ai găsit diferit față de tine. Nu suntem la “Găsește diferențele” și notează-le deoparte.Ajungi la un moment dat, să folosești un scut de apărare, pentru a nu te dezvălui tu, cel vulnerabil, pentru că acolo se lovește cel mai mult.Preferi să-ți porți masca, nu pentru că vrei, ci pentru că așa te-a învățat societatea. O societate “bolnavă”, al cărui aer îl respiri și te molipsești cu “viruși”.Cauți antidotul în alții, dar îl găsești, tot în tine.

marker
• Suflet în derulare • 
Uneori, îmi simt sufletul ca o casetă. Derulează înainte și înapoi, “se mai împiedică” de ce găsește nelalocul lui, dar se rearanjează pentru a-și continua filmul. Se întâmplă să mai am “dejavu-uri“, să simt că am mai fost într-un loc sau într-o anume situație, ca și cum ai da ‘replay‘ la nesfârșit, aceluiași cadru. Ce să zic, caseta e cam ieșită din uz, e posibil să mai dea rateuri. Însă, nici dacă mi-aș înregistra sufletul pe CD, n-ar ieși bine. Ori ajung cu el virusat, ori de la atâtea zgârieturi, datorită unor utilizări necorespunzătoare, nu mai poate funcționa la capacitate maximă.Între-timp, poate găsesc și un program de devirusare pentru suflet: SoulDefender.

tape
S-a cam încâlcit filmul

• Conexiune sau vibrație •
Știi acel moment când o persoană te înțelege, dincolo de cuvinte? Iar dacă te-ai opri, te-ar completa cu aceeași idee, doar cu alte cuvinte? Atunci se produce o conexiune, iar tu înțelegi mai mult decât auzi și simți mai mult decât vezi.Având o vibrație mai înaltă, simți persoanele cu una mai joasă decât a ta, ce au o influență negativă, toxică. Acele persoane îți diminuează energia, rămânând epuizat emoțional și psihic. Cel mai bine, e să le eviți pe cât posibil, deoarece creează un dezechilibru în interiorul tău. Tu ai nevoie de persoane care să fie “pe aceeași lungime de undă” cu tine, nu de persoane setate pe nivel -energie.

• Scufundată în cărți sau într-o cană de ceai •
E decembrie, iar printre paginile cărților se poate simți parfumul iernii. Mirosul de mandarine, cetină verde, scorțișoară își lasă amprenta asupra cuvintelor și le transformă în nectar pentru suflet și pentru buze, atunci când sunt rostite. Completez cadrul cu un ceai cu arome de iarnă, hibiscus sau iasomie. De asemenea, mai prefer combinațiile cu vanilie sau petale de trandafiri.Cititul e ca o infuzie de cuvinte, uneori delicată, alteori persistentă.Depinde cum optimizezi doza și cum îl servești la cană sau la plic.Pierdută printre rânduri, ceaiul se răcește, își pierde din intensitate, dar nu și din efect.La fel, ca și cuvintele, devin reci, dacă nu mai torni “cuvinte dulci”, care să reîncălzească trupul și interiorul.Te invit la un ceai, să-mi spui ce ai pe suflet?

P.S Stiu să te și ascult, dar știu și când e doar blah, blah…
Pe data viitoare.

Continue Reading

Am luat arta la socoteală și am pus iubirea la îndoială

prin caietul de mate
“Dacă minus cu minus fac plus, atunci legea dragostei mele e defect + defect”,
dar tot au rămas spații necompletate
Cine m-a făcut defect…defect la inimă
” Adunam, scădeam inimi și-mi dădea
Că jumătatea mea lipsă e inima ta.”
Încă nu i-am aflat limitele.Tind spre – sau + infinit?
“Nu mai am limite, le-am depășit de mult”
Nu prea am avut matematica la inimă, dar se pare că matematica în iubire dă alt rezultat.Uneori, ieșeam pe plus, alteori pe minus.
“Eu sunt tot pe minus, de când m-ai sedus”
și am pus geografia în iubire
“Continentele nu mai vor să se unească…”
Distanțele ne despart. Eu pe un continent, tu pe un altul, la mijloc Atlanticul.
“De la Polul Nord vreau să ajung la Polul Sud.”
E frig, a înghețat și sufletul în mine. Se desprind blocuri și plutesc pe lacul format din lacrimile căzute. Nu aștept încălzirea globală, îmi “fac” foc în suflet pentru a traversa lumea la Polul Sud.
m-am oprit și la ora de pictură
“În tabloul vieții mele aveam nuanțe de gri / de când te-am văzut , mintea mea te pictează zi de zi./ tu ai adus culoare, dar se pare că nu știi”
Rezultatul final:
“Lumea mea e desenată în creioane colorate.”
Cum se împletește biologia cu iubirea:
“Am fluturi în stomac, de când am dat de tine”
am studiat-o și din punct de vedere anatomic
“Să mă săruți dulce, dulce până la sânge”
am dus și războaie cu inima… pagini de istorie universală…doar că am folosit ca și arme dragostea, ce s-a preschimbat în gloanțe oarbe
“Pentru ochii ăia verzi, aș pierde războaiele, învinsă aș sta în fața ta…”
Legea atracției ca la Fizică
“Cum de extremele se atrag, când merg în zig-zag”
Ce de reacții… ca la Chimie, dar fără oxigen
“Între noi nu mai e nimic, nici măcar aer”
Dar tot rămânem conectați
“La cât de mult ne scriem, se blochează internetul”
M-am blocat la un articol din Drept(ul) iubirii:
“Sunt acționar majoritar pe toată durerea ta”
Am cerut nota de plată la Contabilitate
“Pentru tot ce nu mi-ai spus, pentru ce n-ai auzit
Pentru nopțile în care ai spus că vii și n-ai venit
Pentru mii de zâmbete pe care nu le-am zâmbit
Pentru tot ce n-ai facut, astăzi vei plăti…
O achit la Finanțe, ca impozit pe iubire
“Toate nopțile, vinul și mesajele
Insomniile”
Dar eu cu ce mă aleg?
“Ți-ar lua și ce n-ai și te-ar face dator”
La ce rezultat am ajuns?
Am dat tot, dar încă n-ai văzut nimic

Sfârșit. Va continua…

 

Continue Reading

Suflet în mentenanță

Sufletul mi-e pe jumătate gol,
Încerc să cresc nivelul,
Dar răman tot la demisol.
Blocat între parter și primul etaj,
Supraviețuirea rămâne un act de curaj.
Mai înghit un pahar de cuvinte,
Mă întorc la locul de dinainte.
Se afundă în propria substanță,
Dar lipsit de conținut,
Unii preferă scările,
Alții aleargă spre lift.
În stare de goliciune sau preaplin,
Se alimentează din paharul cu venin,
Secat și intoxicat, mai ceva ca
Gazul rarefiat din sticlele de vin.
Îi dai din nou comandă,
Dar nu-ți răspunde în timp util,
Ai uitat că l-ai lăsat în mentenanță,
Pe interior, aproape stins.
Repeți din nou aceeași acțiune,
Sperând la un alt rezultat,
Dar îl găsești tot acolo,
unde l-ai lăsat,
Oscilând între up and down.
Continue Reading

Dragostea la schimb

Am iubit cu foc,
Încât, am făcut cu sufletul negoț,
Am dat atât de mult, pe așa puțin,
Încât, simt că nu-mi mai aparțin.

Eu îmi doream o constantă,
La tine, totul era variabil,
Precum fluctuațiile la bursă sau
Rezultatul dintr-un act contabil.

Am dat dragostea la schimb,
Am plătit cu fericire și încă cât,
Dar am primit-o ramburs ,
Mototolită într-un plic.

Am încercat să pun lucrurile în balanță,
Dar nu găsesc starea de echilibru,
De ce parte atârnă firu’,
Ce odată lega destine,
Era doar linie subțire,
Între mine și tine.

Nu știu dacă a fost dragoste
Sau doar ideea de iubire,
Am convertit sentimente, intens trăite
În lacrimi de dor și inimi rănite.

Acum e pustiu, precum Sahara,
Curg ploi în rafală, încât
ar fi geloasă și Niagara.
E dulce, dar mai amar ca sarea,
Ar da faliment și munții Himalaya.

Continue Reading

Ce culoare au ochii tăi

Nu știu ochii mei despre cine, ce-ți vorbesc,
Dar imaginea ta mi-e intipărită pe retină,
Ce culoare au ochii tăi, atunci când te privesc,
E ca un deja vu, cu frame-uri pe secundă.

Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă atragi,
De simt cum pierd controlul,
E profunzimea lor , nu știu cum faci,
În viață îmi reamenajezi decorul.

Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă respingi,
În contradicție cu ceea ce simți
Și ascunzi în ei sensuri și non-sensuri,
Paradigme cu subînțelesuri.

Ce culoare au ochii tăi, atunci când îți spun mai stai,
Se deschid în semitonuri sau capătă nuanțe de nu pleca
Și mă întorci din drum,
Direcții diametral opuse,
Dar găsesc calea, chiar și-n vremuri demult apuse.

Ce culoare au ochii tăi, atunci când întreabă de mine,
Și-mi cauţi privirea în oricine,
Pentru că în ei găsești ceva familiar,
Acel “așteaptă-mă”, că vin îndat’.

Nu știu ochii mei despre cine, ce-ți vorbesc,
Dar derulează imagini în dublu sens,
În primul plan, mi te proiectează, așa cum te cunosc,
În perspectivă, mi te scanează interior-exterior.

 

Continue Reading

Citește-mă printre rânduri

CITEȘTE-mă printre randuri.Să știi ce vreau să spun și când tac, să mă regăsești, chiar și atunci când sunt pierdută printre gânduri. Învață să-mi cucerești mintea, ca pe un teritoriu, pentru a ajunge la esență și conținut. Nu lua totul în grabă, dezgolește de sens fiecare cuvant. Eu îl îmbrac în mister, la granița dintre rațional și eter. Nu e nevoie să porți armură, dar ai grijă ce lași în urma. Nu invada un spațiu, ce nu-ți aparține, doar pentru a stârni furtună și a schimba totul în ruine. Fie că, ești în trecere sau decizi să rămai, sădește ceva frumos. Însă, nu mai depune efort dacă e ceva temporar. Lucrurile frumoase necesită timp, așa că nu doresc să te rețin…

Învață să mă citești printre rânduri.Să-mi cunoști privirea, atunci când nu-și mai poate găsi orizontul. Dar poate, dorind să știi totul deodată, pierzi șirul și ajungi acolo, de unde ai plecat: un gând.

Învață să mă citești, chiar și atunci când inima vorbește pentru mine.Ce-i drept, într-un ritm numai de ea știut, dar le știe cel mai bine.
Învață să mă citești, atunci când nu am cuvintele la mine și se pierd în dezordinea minții. Când vocea se pierde, ascultă-mi liniștea sufletului, vei afla mult mai multe.

Atunci când crezi că știi tot, de fapt nu ai descoperit decât o mică parte. Nu las totul la vedere, păstrez și câteva locuri sub cheie. Secretul e să știi să le descoperi.

Cum? Asta doar tu știi.

Continue Reading

“Ne dorim să facem din Tellarz, cea mai mare platformă de liberă publicare din România”

Tellarz este cea mai nouă platformă de publicare online. Sub sloganul, “Creează-ți povestea”,  pasionații de scris și nu numai, indiferent că sunt bloggeri, jurnaliști sau autori sunt invitați să se alăture comunității.

Pentru a afla mai multe detalii despre acest proiect, aflat la început de drum, am adresat câteva întrebări echipei Tellarz.

1.Care este povestea din spatele acestui proiect?
Tellarz a luat naștere, aproximativ, acum 2 ani, când Adrian Birisiu, fondatorul platformei, a dorit să facă o schimbare în bine în România. Această schimbare constă în a ajuta tinerii să se exprime și să se facă auziți mai ușor. Facebook este o platformă cu un conținut ce cuprinde multe știri, majoritatea false…pe Tellarz nu este permis plagiatul sau știrile false. Dacă postezi ceva, iar softul nostru detectează că a fost copiat din altă parte, va fi automat șters.

2. De ce Tellarz?
Tellarz este o platformă de liberă publicare, ce are ca scop încurajarea oamenilor să scrie și să se facă auziți mai ușor, iar toate acestea, într-un singur loc.

3. Ce obiective v-ați propus cu acesta și ce așteptări aveți de la el?
În colaborare cu edituri și bloguri de succes, ne dorim să facem din Tellarz, cea mai mare platformă de liberă publicare din România. Urmează să o lansăm internațional în câteva luni.

4. Prin ce se diferențiază și de ce să aleagă tinerii scriitori Tellarz, în detrimentul altora?
Tellarz se diferențiază prin simplitatea de a fi utilizat. În momentul de față suntem într-o continuă dezvoltare, iar în același timp analizam și necesitățile utilizatorilor pentru o astfel de platformă.

5. Să înțeleg că se dorește a fi noul Wattpad?
Ceva asemănător,  în curând cu mai multe funcționalități.Momentan, ne concentrăm pe lansarea aplicațiilor mobile în luna Septembrie. După aceasta, vom integra mai multe opțiuni , atât în platformă, cât și în aplicații.

Înscrie-te în comunitate!
Creează-ți un cont cu adresa de email sau logheaza-te cu unul dintre conturile sociale. Creează-ți povestea.

Fă-te remarcat și auzit!
Ești în căutarea unui loc, unde să-ți așterni gândurile, ce-ți inundă mintea la ceas de noapte, confesiunile sufletului sau experiențele de viață, ce merită a fi împărtășite?

Tellarz, e locul în care te vei regăsi!

Nu se știe niciodată, cum povestea ta poate inspira, la rândul său pe altcineva.De aceea, Tellarz nu te lasă să le ții doar pentru tine. Îți oferă posibilitatea de a împărtăși creațiile, în cercul de prieteni și pe rețelele sociale.Platforma oferă o gama vastă de categorii, unde poți începe să scrii prima pagină. De la proză și poezie, până la paranormal și umor.
Dacă scrisul nu e punctul tău forte, iar prin arta în imagini, te exprimi cel mai bine, ai dedicată rubrica: “Album foto”, doar pentru tine. Tânărul pasionat, pentru care o poză spune mai mult, decât o mie de cuvinte.

Tellarz poate reprezenta puntea dintre tine și visul tău. Poate ți-a lipsit curajul sau poate ai avut tentativa de a încerca, dar ți-au fost tăiate aripile.
Pe Tellarz întâlnești doar oameni ca și tine, cu pasiuni comune. Mai oferă-ți o șansă. Nu o lăsa, să se piardă, datorită fricii de eșec sau ridicol.Marii autori au fost respinși de multe edituri, până la momentul la care au ajuns să fie remarcați. Acest lucru nu i-a impiedicat să abandoneze, ce au început.

Poate , tu ești noul talent, încă neșlefuit. Așa au început toți, de la câteva cuvinte așternute pe pagina goală, alimentate de flacăra unui vis.
Pe tine , ce te oprește? Creează-ți povestea cu Tellarz!

Continue Reading

Fericire efemeră

Până într-un timp,
Te pictam în culori,
Dar tu ai stropit cu noroi,
Ceva ce eu numeam artă.
Acum privești la ceea ce,
poeții numesc natură moartă.
Și are o frumusețe aparte,
Pentru cine cunoaște.
Statică, poate transmite mai multe,
decât omul prin cuvinte.

Noroiul se spală, însă urmele persistă,
E ca și cum ai scrie pe suflet,
Cu o mină, deja tocită.
Cum nu există buton de rewind,
Nici undo sau radieră,
Înrămez opera la capitolul fericire efemeră.

Continue Reading

Zilele ce vor urma…

Nu știu cât voi mai trăi,
Sub ce auspiciu voi muri.
Nu știu cum și nu știu cât
Va mai îndura acest pământ.
Lacrimi înabușite și durere mascată,
Războaie și mascaradă.

Atâta ură, fără masură ,
lupte de stradă.
Atâta violență,
Uităm că suntem frați,
A patriei mamă.

Ne sfâșiem între noi,
Pentru ideea de mai bine,
Ne furăm unii pe alții,
Să ne asigurăm traiul zilei de mâine.

Vărsare de sânge,
Priviri care ucid,
Rămânem consternați
la toate ce se-ntâmplă,
Nu ne pasă, câtuși de puțin.

Creiere îmbibate de otravă,
Sub anestezie totală,
Ne vindem sufletele pe tavă.

Hipnotizați,
Avem o imagine distorsionată a realității ideale
Puși la zid,
Ni se pune lacăt pe cuvinte,
Ce devin arme letale.

Minți murdare alimentate cu răutate,
Spulberă vise, ucid suflete nevinovate.
Încătușați de adevăr,
Puși la pământ de minciună,
Nu mai avem putere să răzbim
Zilelor de pe urmă.

Zilele ce vor urma, se scriu deja,

Totul ține de timp,
Pioni în mâinile propriului destin,

Cădem, ne lovim,

dar nu renunțăm până reușim.

Continue Reading